Michail Larionov: Raionism roşu, 1913 - Colecţia Merzinger, Elveţia
Wassily Kandinsky: Improvizaţie 31, 1913 - National Gallery of Art, Washington, D.C. Plecând de la ideea că arta plastică, arhitectura şi muzica sunt prin excelenţă abstracte - ele presupunând în acelaşi timp o sumă de legături cu realul, şi fiind, de regulă, acceptate drept construcţii, ansambluri controlate de logică - primii artişti atraşi de abstracţionism îşi manifestă, cu un sentiment de eliberare, întraga încărcătură emoţională.
Arta abstractă apare aproape simultan în mai multe ţări europene, în preajma anului 1910. Printre primii reprezentanţi ai acestei tendinţe este Wassily Kandinsky, care, începând din 1910, pictează un ciclu de tablouri intitulate "Improvizaţii", şi publică un amplu studiu, "Über das Geistige in der Kunst" ("Despre spiritual în artă", 1911), ce a contribuit la afirmarea artei abstracte.
Jackson Pollock: Number 8, 1949 - Neuberger Museum, State University of New York
Termenul de abstract este însă mult prea general, folosirea lui a pendulat între accepţii extremiste, întraga artă fiind considerată abstractă, ca rezultat al procesului de abstragere a realităţii în imagine, sau, dimpotrivă, concretă, opera existând ca o realitate în sine.
În 1930, Theo Van Doesburg introduce termenul de artă concretă, părându-i-se absurd să numească abstractă o creaţie artistică ce are o existenţă reală, dar nu va reuşi să înlocuiască, totuşi, pe cel de artă abstractă, în care publicul şi teoreticienii artei continuă să alinieze creaţii ce nu trimit direct la realitate.
Arta abstractă înregistrează manifestări din cele mai diferite, dezvoltând şi extrapolând unele dintre aspiraţiile impresionismului, mai ales în domeniul culorii şi al accentului pus pe universul interior al artistului.
Kazimir Malevici: Suprematism, 1916 - Muzeul de artă, Krasnodar
Piet Mondrian
Georges Mathieu
6 comentarii:
foarte interesant acest articol, l-am citit pe nerasuflate... felicitari, cred ca nu mai este nimic de spus
mi se pare interesanta arta abstracta deoarece fiecare persoana are libertatea de a interpreta o pictura sau un desen
pe mine termenul de arta abstracta ma duce cu gandul la "hipopotam decaptat in cada"...
legat de aceasta tema si de comentariul teei, cred ca are dreptate cand spune ca fiecare persoana are liberatea de a interpreta ceea ce vede, dar ajuta foarte mult si titlul lucrarii. pt mine, oricat de mult mi-ai placea sa-mi imagineaz ce a vrut sa transmita pictorul, este importat sa-mi imaginez pornind de la o idee, nu de la ce vreau eu, pentru ca dupa ajung iar la "hipopotam decapitat in cada". [comentariul se refera la operele numite "fara nume" urmat de diferite cifre "fara nume 3, 5, 7"]
Picturile abstracte sunt probabil unele dintre cele mai provocatoare, fiidca, cum a spus foarte bine Tea, iti dau o libertate mai mare de a le interpreta. Bineinteles, la tablourile precum cel din al treia poza postata de Laur, nu prea ai multe variante de interpretare, ele se reduc la haos, dezordine, infinitate etc. Nici la cele geometrice, cum este cea din poza a 5-a. Aici cred ca se pune cel mai mult accent pe echilibrul formelor reprezentate si ,nu in ultimul rand, pe jocul de culori, pentru a crea o senzatie placuta la nivel vizual.
Aici iar sunt multe lucruri pe care lumea cauta sa le interpreteze. Te lasa sa iti imaginezi orice. Depinde de creativitatea ta. Repet insa, ca este irelevant sa incepem sa ne gandim la ce a vrut autorul cu adevarat sa evidentieze si sa expuna in opera sa. Cel mai bine ar fi sa ne bucuram de pictura,sa o admiram, in loc sa o criticam sau sa descoperim lucruri la care probabil nici autorul nu se gandea. Totusi putem sa ne lasam imaginatia sa zboare, datorita jocului de culori, fara a deschide o ancheta in care sa interpretam tot felul de lucruri obsesive si absurde.
Trimiteți un comentariu