Pictura in ulei = ramura a artei

Daca primul post a fost despre "arta underground" ... acum voi o tehnica prin care s-au creeat unele dintre cele mai mari opere de arta care au ramas in constiina tuturor , opere recunoscute pe plan mondial, cunoscute de fiecare dintre noi si care, daca nu v-au starnit interesul pana acum, poate acest articol o va face. Un exemplu il reprezinta pictura in ulei a marelui Leonardo Da Vinci intitulata "Mona Lisa" (sau " Gioconda ") , realizata intre anii 1503-1506.Este considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. Tabloul reprezinta o femeie cu expresie gânditoare şi un surâs abia schiţat, fiind inca vizionat la muzel Luvru de la Paris, fiind atracţia principală pentru orice vizitator.

Pictura este materia dominantă utilizată de către pictori şi care pune în aplicare diferite materiale (pigmenţi en pudră, guaşe, uleiuri, acrylic, cerneală, etc.) destinată exprimării personale si creerii operelor de artă. Cuvîntul pictură denumeşte de asemenea si opera însăşi creată cu această tehnică.

Pictura în ulei reprezintă o tehnică artistică care este efectuată pe suprafeţe foarte diferite, variind de la pânză, la panele de lemn şi până la perete, care constă din aplicarea unui vopsele bazate pe un pigment înglobat într-un mediu de bază care este un ulei vegetal rezistent la intemperii şi la acţiunea de eroziune a aerului şi luminii. Cel mai frecvent ulei vegetal folosit în Europa modernă timpurie era un ulei vegetal de in. Ocazional se mai pot folosi şi alte uleiuri vegetale, dintre care cel de mac sau de nucă erau mai frecvent utilizate.

Mona Lisa, pictură în ulei pe un panel de lemn, Leonardo da Vinci.

Uleiul nu se usucă prin evaporare, aşa cum se întâmplă în cazul majorităţii vopselelor diferitelor tehnici artistice bazate pe dizolvarea unui pigment într-o soluţie apoasă, ci prin oxidare. Uscarea vopselelor bazate pe ulei se face între o zi până la două săptămâni, dar întreaga pictură devine destul de uscată după câteva luni, diferind după tipul de ulei folosit, tuşa personală şi stilul personal de acoperire a suprafeţei al unui pictor anume, fiind respectiv o funcţie de condiţiile aerobe şi de iluminare în care pictura este menţinută şi/sau conservată.

La Donna Velata, pictată în 1516, pictură în ulei pe un panel de lemn, Raphael.

Este intresant că profesioniştii recondiţionării operelor de artă nu consideră o pictură în ulei cu adevărat uscată până nu atinge venerabila vârstă de 60 - 80 de ani. Gradul de uscare, consistenţa vopselelor folosite, compoziţia chimică, respectiv gradul de oxidarea al uleiului care este la baza vopselelor sunt tot atâtea elemente esenţiale în stabilirea vechimii şi autenticităţii unei opere de artă pictată folosind această tehnică artistică.