marți, 18 martie 2008
Diagnostic: kitsch!
KITSCH, kitschuri, s.n. Termen folosit pentru a determina un obiect decorativ de prost gust. Reproducere sau copiere pe scară industrială a unor opere de artă, multiplicate şi valorificate comercial. [Pr.: chici] – Din germ. Kitsch.
Asta zice dex-ul. Chiar dacă obiectele kitsch sunt definite drept reprezentanţi ai prostului gust, fenomenul a căpătat o amploare destul de mare în zilele noastre, iar graniţa dintre kitsch şi artă este pierdută undeva în negură. Acesta a apărut cel mai probabil din dorinţa oamenilor simpli de a arăta că "uite, dom'le, am şi eu obiecte de artă în casă". Termenul "kitsch" datează de ceva timp, cam de prin 1860-1870 şi a apărut în galeriile de artă germane.
Şi acum vine întrebarea care doare: cum îţi dai seama când un obiect este kitsch sau nu? Desigur, aţi spune că este o chestiune de bun simţ şi totuşi...una e când stă o tanti cu taraba în Romană vânzând motănei ca cei din poză şi alta e când tablouri kitsch sunt expuse în galeriile de artă, sau când diverse "decoraţiuni" de acest gen sunt date spre vânzare în magazine mai mult sau mai puţin serioase...
Şi "provocarea" articolului este: *drum rolls* Cum dinstingi kitschul de arta autentică?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
22 de comentarii:
asteptam comentarii de genul: "bravo nicole! ce tema interesanta!" si inca multe randuri semnate cu un minuscul B.T pentru ca singurele teme interesante la care se merita comentat si apreciat sunt cele postate de mirobolantul felix si mirobolanta nicole...
semnat A.C(e)...
cuvantul provine din cuvântul german kitschen, adicã a face ceva de mântuialã, fãrã
rost...kitschul este o imitatie de proasta calitate, iar in Germania el a fost ridicat la rang de arta. El este inlocuitorul ieftin al operei de arta, un substitut de prost gust.
Pentru arhitectul Bruno Andresoiu, kitschuri sunt "veiozele care se aprind cand le atingi cu mana, pestele de sticla pe milieul de pe televizor, reproducerile unor statuete clasice lucrate in ipsos, piticii de gradina, mochetele taiate sub forma de tigru, gresia din dormitor si obiectele acelea de decor din portelan care au incorporata o mica fantana...".
Am aflat ce sunt kitsch-urile pentru Bruno Andresoiu. Dar pentru tine ce sunt?
ce inseamna pentru mine, am scris inainte de Bruno Andresoiu... si anume:
"El este inlocuitorul ieftin al operei de arta, un substitut de prost gust."
off topic: nu are nicio legatura cu subiectul, dar este o chestie interesanta....http://www.saatchi-gallery.co.uk/artvote/
Vă rog să lăsaţi frustrările sau miştourile la o parte! Avem de-a face cu o propunere interesantă pe care a lansat-o Nicole! (nu vă scuzaţi activitatea de pe blog acuzând că Felix şi Nicole sunt, citez, "mirobolant () mirobolantă").
Traian are dreptate. Kitschurile sunt imitaţii ieftine, fireşte, de prost gust.
De fapt, daca ma gandesc mai bine nu este neaparat de prost gust... sa luam un exemplu: piticul de gradina, a fost - este - si va fi un accesoriu care nu este dupa parerea mea de prost gust... nu toata lumea poate sa aiba in curte, Poarta Sarutului Frantuzesc, sa manance mici pe Masa Placerii, si sa aiba in loc de gaini pe Pasarea Maiastra...Deci dupa parerea mea Piticul e ok si de gasca...
Fiecare tara are kitschurile ei, in Franta, pe orice strada din Paris se gaseste cineva sa-ti vanda ba un turnulet Eiffel, ba o sapca pe care scrie Paris; in Anglia, la orice colt de strada poti cumpara ba un double decker, ba o cabina telefonica, kitsch,sau un harods desigur, si, mult mai ca sigur, totul este Made in China
Imi cer scuze daca prin aprecieri sincere si -zic eu, si avizate, am lezat cumva onoarea cuiva, dar articolele felicitate chiar au meritele lor. Conditiile de postare sint aceleasi pentru toata lumea, cuvintele de lauda de asemenea, insa numai atunci cind se potrivesc. Nicole sau Felix nu sint singurii ovationati; l-am remarcat si pe Traian, care in spatele unor replici pe ici pe colo putin acide, ascunde atitudinea unui tip curios, atent si destul de responsabil. (Iata, mi-au scapat cuvintele pastrate pentru final!) Rostul blogului nu este de a culege laudele mele ori ale nu stiu carui public, ci de a incerca sa ne apropiem de arta in felul in care trebuie, fara prejudecatile comune, sentimentalisme, ignoranta si cite altele, care priveaza de obicei individul de o cultura spirituala necesara. Draga Ana sint la fel de nerabdator sa primesc teme interesante si de la tine, asa cum m-am bucurat si cele de pina acum. Incerc sa fiu un profesor bun, macar pe atit cit sint artist.
B.T.(cu majuscule)
http://design.museum.gent.be/ENG/exhibitions-archive/kitsch_e.php
http://www.clas.ufl.edu/ipsa/2003/Mouhttp://www.denisdutton.com/kitsch_macmillan.htmtinho.html
Va ofer citeva link-uri, in engleza inainte de a reveni cu un comentariu mai pe larg. Astept insa si alte pareri!
singura problema pe care am avut-o nu a fost cu nicole sau cu felix ci cu faptul ca, daca nu este adevarat, cel putin mi s-a parut, incercati sa ne demonstrati ca arta este reprezentata doar de ceea ce va place dumneavoastra si doar de ceea ce credeti dumneavoastra ca este arta. eu consider ca fiecare concepe arta in felul sau si ca o opera de arta este aceea care este acceptata de cat mai multi ca find valoroasa.
ceea ce m-a deranjat a fost ca nu ati incercat sa intelegeti ca pentru mine arta strazii este o arta si ca ati incercat sa-mi schimbati parerea in privinta asta.
sunt de acord cu Ana !!!!
Dragii mei Ana si Laurentiu, se pare ca incepeti sa luati in nume personal toata afacerea de pe blog. In primul rind, nu am desfiintat pe nimeni, in al doilea rind, fara sa imi fac iluzii, reprezint totusi, prin statutul pe care il am, autoritatea in ceea ce priveste chestiunile de arta. Fireste, nu inseamna ca nu putem dialoga si in termeni contradictorii. Numai prin comunicari bilaterale putem sa ajungem la concluzii valabile. Referitor la mentiunile tale, Ana, tin sa marturisesc ca ultimul lucru pe care-l doresc este sa-mi fac elevii sa-mi urmeze sfaturile ca si cum ar fi singurele. Eu nu incerc sa creez un fan club care sa-mi sustina parerile ori vreo tagma care sa gindeasca aceleasi lucruri ca mine (am un cult exagerat al unicitatii!). Arta insa, daca e conceputa de fiecare in felul sau, inseamna ca nu e nicaieri si peste tot, ca specialistii in arta sint niste impostori, ca talentul -orice-ar fi el, e o chestiune cu totul subiectiva, ca valorile sale nu exista decit in conformitate cu parerea personala, ca, in fine, arta nu e decit o idee, nu si un fapt. Atunci, cui mai foloseste educatia, instruirea, de ce e nevoie sa fim initiati? Tot asa credem si despre Dumnezeu, ca nu tine de religie, ceea ce in adevar, nu e chiar atit de clar si simplu. Mai mult, multimea nu are niciun drept sa judece arta prin numar, ci numai prin argumente valabile. Asa va fi intotdeauna! Pai nu multimea a tinut in picioare marile regimuri totalitare, generate ce-i drept de judecati individuale(-iste)? Arta stradala este ,am mai spus-o, o arta, dar principiile sale si scopul prim nu sint de a afirma principii artistice, ci creatoare si de atitudine sociala. Acelasi lucru si pentru muzicile care nu au aparut in academii, scoli sau mediile traditionale; startul lor a fost unul de comunicare sociala, fara indoiala sprijinite de cautari artistice. Totul e chestiune de raport. Cit despre "arta stadioanelor", n-am ce sa spun mai mult! Nu orice e colorat, bine organizat, creativ, muncit, elaborat etc., tine de arta. Arta si creatia nu sint intotdeauna sinonime. Daca ati citit cu atentie, inseamna ca ati inteles ceea ce am avut de spus si ca veti ramine convinsi ca a va face sa va placa ceea ce imi place mie, este nu doar o utopie, dar si un lucru ridicol. Cred ca nu v-am spus niciodata ce arta imi place mie! Cu drag, B.T.
observ ca discutia a cam deviat. nimeni nu mi-a raspuns la intrebarea din articol [permiteti-mi sa il numesc asa]. eh, nu voi incepe sa plang, dar sa discutam prin comentarii la un post doar ceea ce tine de acel post. va rog.
il distingi de arta, la fel cum distingi picturile rupestre de Renastere... daca nici macar asta nu poti, il duci la un specialis, la o casa de amanet sau cosingnatie. Asa il distingi... la asta te refereai? sau la particularitatile kitsch-ului?
La ce spunea traian, parerea mea e ca exista o diferenta intre kitsch si copie a unei opere...
Pt a verifica daca o pictura este originala atunci da, te duci la un specialist... dar in cazul kitschului iti poti da seama observand fie detaliile prost executate sau datorita culorilor tipatoare care nu se potrivesc.
daaaa, tea, asta fac parte din particularitatile kitsch-ului.....
kitschul poate porni de la o vaza vanduta de 1 martie in piata romana, pana la unele, asa zise tablouri din galeriile de arta. cred ca poti deosebi un kitsch, de ceva cu adevarat valoros doar prin cultura pe care o ai si prin educatie...
Sunt cateva lucruri care diferentiaza o opera de arta de orice altceva.Pe de o parte este vorba de numarul de copii si reproduceri care cu cat este mai mic cu atat face originalul mai valoros.(cu exceptia operelor de arta foarte faimoase care dupa sau chiar in timpul vietii artistului au fost reproduse si copiate)Unele insa sunt puse pe tot felul de obiecte de uz curent cum ar fi cani,tricouri,breloace,etc..In momentul in care un astfel de fenomen are loc se poate vorbi de kitsch,un fenomen cu doua taisuri.Pe de o parte el nu trebuie
nici sa submineze valoarea operei pe care o copiaza nici sa convinga marele public sa cumpere diverse obiecte de uz comun personalizate.Kitschul este un fenomen paradozxal care desi pare sa fie usor vizibil nu este asa.El este din cauza asta,aproape imposibil de ocolit cu totul.Si eu i-am luat din Taiwan lu mamae o solnita cu bufnita,ca era ieftina si arata bine.(era in mod neparadoxal de altfel un kitsch).Un alt lucru care distinge operele de arta de orice altceva este o oarecare armonie.Nu intotdeauna liniile o sa fie trase perfect sau portretele o sa para ca si cum ar fi imediat in fata ta,mai ales la arta contemporana,dar in primul rand o opera de arta presupune un studiu foarte amanuntit asupra culorii.(Vorbind de pictura mai ales).Fiecare conrast fiecare pata inseamna ceva iar armonia creata si din care resiese un anumti mesaj,mai usor sau mai greu de gasit.De asemenea kitschul se bazeaza mai ales pe elemente de arta decorativa decat de arta plastica,dorind sa arate prin mijloace primitive o oarecare armonie si sa ofere placere ochiului,tocmai de aceea fenomenul kitsch este greu de ocolit,pentru ca el se bazeaza pe arhetipuri comerciale,pe elemente general apreciate si tocmai de aceea ocoleshte atat de mult uneori tehnica si armonia culorilor.De altfel tehnica este un element mai important la kitsch decat armonia de cele mai multe ori,tocmai de aceea gandind numai din unhiul tehnicii kitschul poate sa fie de multe ori greu de diferentiat.In principiu arta facuta cu scopul de a fi vanduta,de cele mai multe ori mai ieftin, este kitsch;dar nici acesta nu este un criteriu universal.
Opinia mea este ca ceea ce poate fi considera arta, poate fi in sine kitsch si vice-versa. Eu ma gandesc ca daca luam desenul unui copil de clasa a III-a care a incercat sa imite(zic si eu->am luat ceva la intamplare) harta Romaniei si punem alaturi de o harta realizata de un cartograf si le expunem pe un panou mare intr-un muzeu(chiar daca ideea pare absurda), toata lumea va zice ca desenul copilului este kitsch, bineinteles, nimeni nu va fi informat ca este desenul unui copil de 9-10 ani. In schimb, toata lumea va aprecia harta cartografului. Si totusi, printre ceilalti elevi, incercarea copilului poate fi considerata ceva deosebit...Mentionez ca exista si limite intre kitsch si arta, care se incadreaza la barierele dintre frumos si urat, insa nu uitati ca si ceva grotesc poate fi considerat arta!
Consider kitch-ul a fi "arta" pentru mase.Cu ajutorul kitch-ului oricine poate detine o mica "opera" in propria lui sufragerie.Totusi exista si copii dupa anumite tablouri care sunt considerate a avea o oarecare valoare.Cel mai notoriu exemplu este ce al domnului Adrian Nastase care are o intreaga colectie de copii dupa opere de Tizian.
Kitsch-urile sau obiectele decorative de prost gust le gasesti la tot pasul. Totul tine de cultura si educatia proprietarului.Eu cred ca astfel de elemente pot fi evitate daca se apeleaza la sfaturile unor profesionisti in domeniu( arhitecti designeri).
Trimiteți un comentariu